Radiografia unui tun perfect- Băneasa Investments.Procurorii Parchetului General au început cercetările în dosarul „Băneasa Investments” şi investighează modul în care Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMVB) a intrat în asociere cu grupul de firme controlat de controversaţii oameni de afaceri Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte. Cercetarea penală a fost declanşată în baza unei plângeri depuse de Gigi Becali şi este îndreptată împotriva conducerii universităţii bucureştene, rectorul Nicolae Alecu şi membrii senatului USAMVB, care au aprobat asocierea. Existenţa dosarului de cercetare penală ne-a fost confirmată de senatorul Nicolae Marian Iorga, cel care, într-o declaraţie politică dată acum opt ani, a fost primul care a contestat legalitatea participării universităţii bucureştene la constituirea companiei Băneasa Investments. „M-a sunat o doamnă avocat acum vreo două săptămâni. Aceasta mi-a spus că reprezintă Universitatea de Ştiinţe Agronomice într-un dosar de cercetare penală privind asocierea universităţii în Băneasa Investments, deschis în baza unei plângeri făcute de Gigi Becali şi care aduce ca probă şi interpelarea mea pe care am făcut-o în 2000”, a declarat senatorul Nicolae Marian Iorga.
Sprijin din partea lui Băsescu, Videanu şi Tariceanu
Readucerea în prim- plan a scandalului „Băneasa Investments” vine pe fondul unor recente declaraţii făcute de primarul sectorului 5, Marian Vanghelie. Acesta i-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu, Adrian Videanu şi pe prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu că i-au facilitat omului de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu preluarea a 230 de hectare de teren de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. În declaraţia de presă, Vanghelie a spus că se referă la proiectul „Băneasa Investments” şi, după ce a evaluat cele 230 de hectare la aproape zece miliarde de euro, a spus că terenul a intrat sub controlul firmelor lui Popoviciu printr-o subevaluare. „În 2000, omul de afaceri Puiu Popoviciu a luat, prin asociere, un teren de 230 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, care a fost evaluat la doar 82.000 de euro”, a declarat Vanghelie. Lidrul PSD a arătat că, ulterior, Popoviciu a făcut un parteneriat public-privat cu Primăria Capitalei, prin care municipalitatea investea în acest proiect imobiliar. În această ordine de idei, Vanghelie i-a acuzat pe Traian Băsescu şi pe Adrian Videanu că, în calitate de primari generali, au reuşit să păcălească Consiliul General pentru a aproba finanţarea investiţiei respective. Totodată, Vanghelie a arătat că atât Băsescu, cât şi Videanu sunt pasibili de acuzaţia de deturnare de fonduri comunitare. Liderul PSD Bucureşti a explicat că şi premierul Calin Popescu Tăriceanu este implicat în această „megaescrocherie”, pentru că a facilitat emiterea unor hotărâri de guvern care l-au sprijinit pe omul de afaceri Puiu Popoviciu în derularea acestui proiect de investiţii. În opinia lui Vanghelie, cea mai bună dovadă a implicării premierului Tăriceanu în proiectul „Băneasa Investments” este că acesta şi-a construit sediul companiei sale – Automotive Trading Services (ATS) – chiar pe terenul pe care acum îl controlează Puiu Popoviciu. Fără îndoială, acuzaţiile formulate de liderul PSD depăşesc cu mult garanţia declaraţiilor publice, însă cercetările efectuate de noi duc spre evidenţe care dau dreptate liderului social democrat. Dar să le luăm pe rând.
Asociere cu un teren care nu există
Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti a intrat în posesia celor 230 de hectare de teren în urma unui decret regal dat în 1929, de regele Mihai I, o dată cu promulgarea Legii de înfiinţare a Academiilor de Înalte Studii Agronomice. Atunci, „Scoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău”, actuala Universitate de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară a fost înzestrată, printre altele, cu Ferma Experimentală Băneasa, pe care urma s-o administreze şi s-o utilizeze în scop didactic.
După Revoluţia din 1989, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a demarat procedurile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra celor 230 hectare ale Fermei Experimentale Băneasa. Demersurile pentru redobândirea dreptului de proprietate au fost încheiate la mijlocul anului 2001, când universitatea a primit titlul de proprietatea celor 230 de hectare. Însă, în 2000, cu un an înaintea primirii titlului de proprietate, conducerea universităţii, respectiv rectorul Nicolae Alecu, a acceptat propunerea de asociere cu Internaţional Băneasa and Trading Corporation şi cu general Logistics Corporation, companii aflate sub controlul indirect al lui Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte. Pe 28 iunie, la biroul notarului Sandina Tabarana s-a semnat actul adiţional prin care Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti intra în acţionariatul Băneasa Investments, aducând ca aport terenul fermei Băneasa. Potrivit contractului de asociere, Universitatea a concesionat terenul pe o perioadă de 49 de ani, maximă admisă de lege, şi a primit în schimb 49.88% din acţiunile companiei Băneasa Investments SA, restul acţiunilor fiind controlate de Popoviciu şi Dimofte. De remarcat faptul că, la data la care s-a semnat actul de asociere, Universitatea nu avea titlu de proprietate asupra terenului. În plus, Ferma Băneasa avea terenurile înscrise în circuitul agricol, însă rectorul Alecu s-a oligat să-i schimbe destinaţia. În consecinţă, cele 230 de hectare au fost evaluate ca teren agricol, la doar 82.000 de dolari, preţ cu mult sub valoarea reală. De aici a rezultat faptul că, la data asocierii, universitatea nu putea să participe cu aport în natură într-o societate cu ceva ce, practic şi legal, nu avea.
Ferma Băneasa intră în atenţia Parchetului
Nici nu se uscase bine cerneala pe contractul de asociere între companiile controlate de tandemul Popoviciu-Dimofte şi USAMVB, că mai mulţi oameni de afaceri, care mirosiseră afacerea Băneasa şi urmăreau să facă investiţii în zonă, au sesizat Parchetul General cu privire la atribuirea terenului de 230 de hectare, fără licitaţie. În plângere, care ulterior s-a dovedit că a fost iniţiată de Gigi Becali, „oamenii de afaceri” mai atrăgeau atenţia că respectivul contract de asociere între Universitate şi firmele Popoviciu-Dimofte trebuia să cuprindă clauze de natură să asigure exploatarea bunului, potrivit specificului acestuia – învăţământ, cercetare, producere de sămânţă etc. De asemenea, instituţiile statului au fost sesizate şi de faptul că firma acceptată la contractul de asociere în participaţiune nu avea nici o legătură cu obiectul de activitate al Fermelor Băneasa. Părerea unanimă a fost că jocurile au fost făcute în culise, după cum se afirmă într-una din plângeri: ”De fapt, patronul companiei, Puiu Popoviciu – ginerele fostului viceprim-ministru, Ion Dincă, şi fiul profesorului Popoviciu de la USAMV – şi în colaborare cu actualul rector (Nicolae Alecu- n.r.) vor să scoată respectivul teren din circuitul agricol, teren proprietate publică a statului, conform anexei 1, punctul 5 din Legea 213/1998, şi să-l treacă în proprietate privată a statului, după care să construiască un cartier”. Pe lângă scoaterea din circuitul agricol şi schimbarea destinaţiei celor 230 de hectare, asocierea dintre USAMVB şi companiile Popoviciu-Dimofte a mai încălcat şi alte prevederi din legislaţia română în vigoare la data semnării contractului. Astfel, asocierea a încălcat articolul 12 din aceeaşi Lege 213/1998, dar şi articolul 4 din HG 47/1999, care prevedea imperativ, în ceea ce priveşte obiectul de activitate, că „staţiunile didactice, prin intermediul instituţiilor de învăţământ agricol, se pot asocia cu parteneri români şi străini, pentru desfăşurarea de activităţi de producţie, industrializare, comercializare, prestaţii de servicii şi consultanţă în domeniul de activitate”. În fine, asocierea a mai încălcat şi prevederile OUG 198/2000, care prevedea privatizarea societăţilor comerciale, în care s-a concesionat terenul fermei Băneasa direct spre USAMV, lucru reconfirmat de Parlament în Legea 268/2001. Dar „conducerea universităţii, în mod preferenţial şi ilegal, a declanşat, în perioada în care ordonanţa avea efect, demersurile pentru înfăptuirea abuzivă a acestui contract de asociere care, în final, va denatura obiectul de activitate al staţiunii şi va afecta utilitatea publică de interes naţional”, se arătă în documentele depuse la Parchet. Observaţiile făcute de oamenii de afaceri în plângerile care au ajuns la autorităţile române – Parchet, Senat, Camera Deputaţilor etc. – au surprins cum nu se poate mai bine modul de lucru sub care s-a făcut asocierea dintre grupul de firme controlate de tandemul Popoviciu şi Dimofte şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti. Contrar evenimentelor, niciuna dintre autorităţile informate despre cazul Băneasa nu a intervenit în cauză. Iar după ce USAMVB a obţinut şi titlul de proprietate, în iunie 2001, peste afacere s-a aşternut uşor, uşor liniştea.
Afacerea a startat cu bani europeni destinaţi săracilor
Nouă companie Băneasa Investments nu avea însă banii necesari să dezvolte proiectul pe care l-a prezentat senatului USAMVB şi în baza căruia Popoviciu şi Dimofte au obţinut asocierea şi, implicit, accesul la cele 230 de hectare. Drept pentru care, „puiu” Popoviciu a conceput o strategie de obţinere a sprijinului Primăriei Capitalei în realizarea infrastructurii de utilităţi şi celei rutiere, fără de care cele 230 de hectare de plantaţie de pomi fructiferi ar fi rămas tot un teren agricol, neinteresant pentru bănci, instituţii care ar fi urmat să asigure ,de fapt, finanţarea proiectului gândit până la detaliu.
După o susţinută campanie de lobby, în luna septembrie 2001, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a propus Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov susţinerea în obţinerea unor fonduri europene pentru proiectul „Ameliorarea zonei suburbane de nord a Bucureştiului –reţea de apă şi canalizare”, plan care viza exact finanţarea racordării zonei cu pomi la conductele de canalizare şi apă ale Capitalei.
Procedura pentru obţinerea finanţării s-a derulat rapid, astfel că, pe 6 martie 2003, Consilui General al Municipiului Bucureşti a emis Hotărârea nr. 55, prin care s-a aprobat studiul de fezabilitate pentru realizarea reţelei de apă şi canalizare pentru zona de nord a municipiului Bucureşti, de fapt pentru zona Fermei Băneasa. Consilierii, la propunerea lui Traian Băsescu – la vremea aceea primarul general al Capitalei – care a făcut şi expunerea de motive pentru susţinerea proiectului, aprobă realizarea investiţiei. „Din componenţa locală un procent de 40% din totalul costurilor eligibile ale proiectului şi în totalitate costurile neeligibile ale proiectului; din componenţa naţională în procent de 15% din totalul costurilor eligibile ale proiectului; din componenţa Uniunii Europene în procent de 45% din totalul costurilor eligibile ale proiectului prin programul Coeziune Economică şi Socială PHARE 2001-2002”. În anexele hotărârii, Consiliul General al Primăriei Bucureşti a alocat 109 miliarde lei pentru reţeaua de apă şi canalizare şi 282 miliarde lei pentru colectorul care urma să deservească în zonă canalizarea. În total, 391de miliarde de lei, adică 13,6 milioane de euro la un curs de 28.700 lei pentru un euro. Această hotărâre a fost urmată în septembrie de un act normativ, respectiv Hotărârea 272/25.09.2003, care nu a făcut altceva decât să scadă valoarea proiectului de 11 milioane de euro şi să întărească celelalte prevederi ale HCGMB nr. 55. Adică accesarea fondurilor europene pentru Coeziune Economică şi Socială, suportarea în totalitate de autorităţi a costurilor de realizare a infrastructurii de utilităţi şi stabilirea la 18 luni a duratei de execuţie a lucrărilor.
Primăria Capitalei, folosită la „inginerii”
După ce au înregistrat acest prim succes şi fără să scoată vreun ban din buzunarele lor, Popoviciu şi Dimofte au putut trece la următoarea etapă în viabilizarea proiectului Băneasa Investments, respectiv la cooptarea ca partener a Primăriei Capitalei la acest proiect. În consecinţă, Popoviciu şi Dimofte au propus Consiliului General al Municipiului Bucureşti să accepte o donaţie de 19,2 hectare de teren din suprafaţa celor 230 de hectare pe care le deţinea Băneasa Investments. Propunerea, aparent avantajoasă, a fost imediat acceptată de municipalitate, în expunerea de motive realizată de Direcţia de Evidenţă Imobiliară şi cadastrală arătându-se că, „ având în vedere deficitul de terenuri aparţinând municipalităţii, rezultat ca urmare a punerii în aplicare a legislaţiei ce reglementează restituirea imobilelor către foştii proprietari, cât şi încasarea de venituri de taxe şi impozite locale, începând din anul 2005, apreciem oportună acceptarea ofertei de donaţie”. În baza acestui raport, favorabil, Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, a iniţiat proiectul de hotărâre privind acceptarea donaţiei. Iar Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat acceptarea donaţiei.
Ceea ce nu ştiu cei din Primăria Capitalei sau nu i-a interesat să afle, a fost că terenul donat nu reprezenta un gest de bunăvoinţă, ci un gest calculat, care a urmărit doar deschiderea uşii pentru atragerea municipalităţii în acest proiect. Pentru că Băneasa Investments a donat doar parcelele pe care urmau să se facă străzile din cartierul Băneasa Investments SĂ. Lovitura dată de tandemul Popoviciu şi Dimofte a fost magistrala, întrucât a determinat municipalitatea să facă atât demersurile pentru scoaterea din circuitul agricol a parcelelor primite ca donaţie, cât şi să se ocupe efectiv de realizarea infrastructurii rutiere din Băneasa Investments.
Tăriceanu – show-room pe terenul lui Popoviciu
Cu infrastructura asigurată şi cu terenul scos în totalitate din circuitul agricol, megaproiectul Băneasa Investments, desfăşurat pe o suprafaţă de 230 de hectare, a devenit un proiect extrem de interesant. Şi, mai ales, foarte profitabil. Dintr-o dată, obţinerea finanţării nu a fost o problemă pentru Băneasa Investments, băncile fiind de-acum atrase de potenţialul uriaş al zonei. În noile condiţii, ferma Băneasa, care în anul 2000 fusese evaluată la aproape 82.000 de euro, ajunsese în 2005 să valoreze aproximativ un miliard de euro. Toată această dezvoltare a fost posibilă doar prin implicarea autorităţilor locale şi centrale. Pe de-o parte, Primăria Municipiului Bucureşti, prin primarii generali Traian Băsescu şi Adriean Videanu, şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, au realizat lucrările de infrastructură contribuind exclusiv la dezvoltarea zonei. Iar pe de altă parte statul, prin guvern, care a iniţiat şi a aprobat acte normative care au scos din circuitul agricol terenurile fermei Băneasa şi au şi acordat cu prioritate proiectului Băneasa Investments fondurile necesare realizării infrastructurii de apă şi canalizare, în cadrul programului „Coeziune Economică şi Socială PHARE 2001-2002”, în valoare de 5,6 milioane de euro. Acum, după opt ani de la semnarea asocierii cu USAMVB, Băneasa Investments gestionează o afacere care valorează între 2,5 şi 4 miliarde de euro, pe care Popoviciu, maestrul păpuşar în tot acest proiect, a crescut-o din nimic şi cu nimic.
Sprijinul de care se bucură Banrasa Investments este şi mai explicit dacă avem în vedere declaraţia primarului sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, potrivit căreia, compania premierului Călin Popescu Tariceanu, Automotive Trading Services (ATS), a fost construită pe un teren pe care l-a închiriat pe 49 de ani de la Băneasa Investments de chiar ComNord SA, o companie apropiată cercului de afaceri în care evoluează Gabriel Popoviciu.
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor colegi,
Sunt nevoit să vă anunţ că o uriaşă fraudă este pe cale să se finalizeze, aproximativ 300.000.000 dolari riscând să fie furaţi din proprietatea publică a statului.
Dar despre ce este vorba?
În perioadă mai – iunie 2000, conducerea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, reprezentată de profesorul Alecu, semna un contract de asociere în participaţiune cu Societatea Comercială UTT SRL, societate aparţinând domnului Puiu Popoviciu, scopul nedeclarat fiind acapararea a nu mai puţin de 230 de hectare de teren. Contractul a fost semnat fără a se respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind utilizarea privată a domeniului public, care în art. 15 prevede expres că acest lucru nu se poate face decât prin licitaţie publică.
Conform prevederilor art.14 din aceeaşi lege, contractul trebuia să cuprindă clauze de natură a asigura exploatarea bunului potrivit specificului acestuia, respectiv învăţământ, cercetare, producere de sămânţă şi aşa mai departe.
Ulterior, prin manevre ilegale şi acte adiţionale, la nesfârşit, la contractul de asociere, ia naştere o societate pe acţiuni denumită „Băneasa Investments”- SA, ai cărei acţionari sunt: Băjenaru Andrei Mihai, 0,02%, Neagu Olimpia, 0,02%, Sandolache Florina, 0,02%, „General Logistic Corporations U.S.A”, 0,04%, „Internaţional Bussines Trading Corporations Limited”, 50,11% şi, atenţie, Universitatea de Ştiinţe Agronomice doar 49,88%.
Societatea are un capital social de 1.414.680 dolari şi este constituită ilegal pentru că donaţia efectuată de prinţesa de Montes, cele 100 de hectare pentru învăţământul superior agricol, a avut ca scop instruirea pe aceste terenuri a studenţilor de la universitatea de profil, iar Legea ne. 2746 din 31.07.1929 prevede că terenul nu poate fi înstrăinat nici în totalitate, nici în parte, indiferent de destinaţie. De altfel, titlul de proprietate pe care fostul Institut Agronomic îl deţine, conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991, este ilegal, deoarece acestă lege se aplică doar societăţilor comerciale şi terenurilor aferente contrucţiilor pentru societăţile comerciale, nicidecum pentru cele 230 hectare de teren agricol.
În această situaţie, doamnelor şi domnilor senatori, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, solicit sesizarea organelor Curţii de Conturi şi a Parchetului Naţional Anticorupţie, aşa cum şi eu, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Senatul României, voi dispune efectuarea unei anchete care să lămurească toate aspectele legate de această afacere. Iar pentru a nu fi acuzat eventual, de partizant politic, îi voi chema la audiere în faţa comisiei pe profesorul Alecu şi pe patronul Puiu Popoviciu, pentru a ne da explicaţii.
Vă mulţumesc pentru atenţie (Aplauze din partea P.R.M.)
Domnul Gheorghe Buzatu:
Vă mulţumesc, domnule senator
|
