O cronologie a evenimentelor din Decembrie 1989.Revolta românilor minut cu minut De la fereastra locuinţei lui Tokes la elicopterul de pe sediul Comitetului Central  15 decembrie
Este data la care expiră ultimul termen acordat preotului reformat Laszlo Tökes pentru evacuarea din locuinţa şi parohia sa de pe strada Timotei Cipariu nr.1 - Timişoara. Anunţaţi din vreme, enoriaşii pastorului s-au adunat, încă de dimineaţă, în faţa locuinţei lui Tökes, cu gândul de a împiedica evacuarea.
Ora 15.00: Pastorul Tökes cere enoriaşilor, de la fereastra locuinţei, să plece acasă.
Ora 23.00: Tökes este vizitat de primarul Timişoarei, Petru Moţ, însoţit de un activist PCR care îl anunţă că evacuarea a fost anulată. În Piaţa Maria din Timişoara se strânseseră câteva sute de oameni. Apar primele huiduieli la adresa reprezentanţilor puterii şi primele manifestări anticeauşiste din partea mulţimii adunate în Piaţa Maria.
16 decembrie
Încă de dimineaţă, enoriaşii lui Laszlo Tökes revin în faţa locuinţei acestuia. Curând li se alătură tot mai mulţi locuitori ai Timişoarei. Circulaţia în zonă este întreruptă. Apar primele lozinci: "Libertate!", "Democraţie!".
Ora 17.00: Manifestaţia devine anticeauşistă. Se scandează lozinci precum "Jos Ceauşescu!", "Libertate!".
Ora 17.30: Sediul Comitetului Judeţean de Partid Timiş este ocupat de luptători din Gărzile Patriotice, la ordinul prim-secretarului Radu Bălan - şeful Consiliului de Apărare al judeţului Timiş.
Ora 18.00: Un pluton de intervenţie (80 de cadre ale Miliţiei) şi două-trei maşini de pompieri ajung în Piaţa Maria.
Orele 18.30-19.00: În Piaţa Maria încep ciocnirile dintre scutieri şi manifestanţi.
Orele 19.00 - 20.00: Manifestanţii se grupează în mai multe coloane care pornesc, scandând lozinci anticeauşiste, în mai multe direcţii: Comitetul Judeţean de Partid, Piaţa Operei, căminele studenţeşti, căminele de muncitori de pe Calea Buziaşului etc. Au loc ciocniri cu forţele de ordine ale MI.
Orele 20.00 - 21.00: Sunt sparte toate vitrinele magazinelor de pe Bulevardul 6 Martie (Tudor Postelnicu, ministru de interne la acea vreme, avea să declare mulţi ani mai târziu că "spargerea vitrinelor" a fost o misiune executată de militari ai Brigăzii 30 Securitate condusă de col. Ion Bunoaica). La Bucureşti, generalul Iulian Vlad, şeful DSS, îi convoacă pe toţi şefii de direcţii din subordine şi decide trimiterea unei grupe informativ-operative la Timişoara.
Ora 21.30: Ministrul apărării naţionale, general-colonel Vasile Milea, ordonă lt.col Zeca Constantin şi col. Rotariu Constantin să scoată în oraş 15 (respectiv 10) patrule, cu un efectiv de 10 militari fiecare, care să supravegheze oraşul. Patrulele aveau să se întoarcă în cazărmi a doua zi, la ora 8.00.
Ora 23.00: Grupa operativă din DSS pleacă spre Timişoara cu un tren special. Din echipă fac parte generalul Emil Macri - şeful Direcţiei a II-a (Contrainformaţii Economice), col. Filip Teodorescu - adj. al Direcţiei a III-a (Contraspionaj), lt.col. Dan Nicolici - şeful CID (Centrul de Informaţii şi Documentare), lt.col.Glăvan Gheorghe - Şef serviciu informativ în USLA etc. La Timişoara încep arestările în rândul demonstranţilor. Ele vor continua până la ora 4.40. Sunt arestaţi peste 180 de oameni.
17 decembrie
Ora 3.30: La Bucureşti este constituită, la nivelul MApN, o grupă de ofiţeri din Consiliul Politic Superior, Marele Stat Major şi Inspectoratul Muzicilor Militare. Grupa condusă de col. Dumitru Ionescu, din Direcţia Operaţii a MStM, pleacă spre Timişoara pentru a organiza o defilare a unor detaşamente MApN în Timişoara.
Ora 4.00: Pastorul Laszlo Tökes este evacuat cu forţa din locuinţă şi transportat la Mineu.
Ora 6.30: La Timişoara soseşte grupa operativă din DSS condusă de generalul Emil Macri.
Ora 6.45: Generalul Milea ordonă, pentru descurajarea manifestanţilor timişoreni, organizarea unei demonstraţii de forţă a unităţilor MApN prin centrul oraşului.
Ora 9.00: La Timişoara soseşte grupa condusă de col. Dumitru Ionescu din MStM.
Ora 10.00: Începe defilarea prin municipiul Timişoara a unităţilor militare. Patru coloane compuse din peste 550 militari pornesc marşul prin oraş, cu drapel şi fanfară.
Timişorenii încep să se adune, în grupuri din ce în ce mai mari, pe străzi. Mii de demonstranţi se îndreaptă spre centrul oraşului, scandând lozinci anticeauşiste şi huiduind forţele de intimidare.
Ora 12.00: Este transmis indicativul "ABC-ANA" - măsuri de pază şi apărare a obiectivelor militare ca urmare a vizitei planificate pentru a doua zi, în Iran, a lui Nicolae Ceauşescu.
Ora 13.30: Ministrul apărării naţionale ordonă ca armata să intervină în forţă împotriva demonstranţilor timişoreni: "Situaţia în Timişoara s-a agravat. Este ordin să intervină armată. Armata intră în stare de luptă. În judeţul Timiş este stare de necesitate". Forţele MApN devin, din acest moment, forţe de represiune. Încep ciocnirile cu manifestanţii.
Ora 13.45: Generalul Milea ordonă scoaterea în oraş a unor coloane de blindate (tancuri şi maşini de luptă).
Ora 14.00: Este atacat şi devastat, de către manifestanţi, sediul Comitetului Judeţean de Partid.
Ora 14.15: Milea transmite primul ordin de "alarmă de luptă parţială" către UM 01115 (Giroc).
Ora 14.40: La Spitalul Judeţean este adus primul rănit din rândul demonstranţilor. Era împuşcat în gambă.
Ora 15.00: Forţele de ordine recuceresc sediul judeţenei de partid. Se aud primele focuri de armă în Timişoara.
Ora 16.00: În Piaţa Libertăţii militarii deschid foc împotriva manifestanţilor.
Ora 16.30: La Bucureşti începe şedinţa Consiliului Politic Executiv al CC al PCR. Se obţine, formal, aprobarea membrilor CPEx pentru reprimarea de către forţele MApN şi MI a demonstranţilor din Timişoara.
La Timişoara, o coloană de tancuri ajunsă pe Calea Girocului este oprită şi blocată de manifestanţi.
Ora 16.38: Soseşte la Timişoara, cu un AN-24, Comandamentul special instituit de Nicolae Ceauşescu şi coordonat de Ion Coman - secretarul CC al PCR pe probleme militare - însoţit de o grupă operativă formată din ofiţeri superiori din MApN şi MI. Grupa operativă este condusă de general Ştefan Guşe, şeful Marelui Stat Major, din care mai fac parte generalii Victor Athanasie Stănculescu, Mihai Chitac, Florea Cârneanu, Constantin Nuţă - şeful Inspectoratului General al Miliţiei, Gheorghe Diaconescu - procuror general adjunct.
Ora 16.42: Printr-o notă telefonică, generalul Milea ordonă măsuri de mobilizare şi ripostă în confruntările cu demonstranţii. "(...) Demonstranţii să fie serios avertizaţi şi apoi să se tragă la picioare".
Ora 17.30: Are loc teleconferinţa în care Ceauşescu dă ordinul pentru deschiderea focului împotriva demonstranţilor. Ion Coman, participant la teleconferinţă, îl asigură pe Ceauşescu că au trecut la executarea acestui ordin.
Ora 18.00: Generalul Ştefan Guşe preia conducerea forţelor aparţinând MApN, forţe aflate deja în dispozitiv de apărare/atac în oraş.
Ora 18.30: La Timişoara sosesc, cu un avion, Emil Bobu, Nicolae Mihalache şi Ion Cumpănaşu.
Ora 18.45: Unităţile militare din Timişoara primesc oficial indicativul "Radu cel Frumos". Prin urmare, toate efectivele militare primesc armament şi muniţie de război.
Ora 20.00 - 24.00: La podul Decebal se deschide foc împotriva demonstranţilor. Se înregistrează morţi şi răniţi. La fel, pe Calea Aradului, Calea Lipovei, la Catedrală etc. Pe Calea Girocului are loc o adevărată bătălie. Forţele MApN sunt dispuse în toate punctele importante din oraş. Se trage peste tot pe unde se află concentrate grupuri de demonstranţi.
Ora 23.00: La Timişoara sosesc, cu un avion, Cornel Pacoste - membru supleant CPEx, şi Iosif Szasz - membru CPEx.
Ziua se încheie, pentru timişoreni, cu un bilanţ tragic: 63 de morţi şi 224 răniţi.
Numărul arestaţilor a ajuns la 900. Pentru cercetarea şi interogarea acestora veniseră de la Bucureşti procurorul general adjunct Gheorghe Diaconescu împreună cu 20 de procurori.
18 decembrie
Orele 5.30-6.00: Ion Coman îi raportează lui Nicolae Ceauşescu: "La Timişoara situaţia este sub control".
Ora 7.30: La Timişoara soseşte, cu un avion AN-26, un detaşament de 41 cercetaşi DIA de la UM 01171 Buzău. Cercetaşii sunt cazaţi la Marea Unitate Mecanizată.
Ora 8.30: Nicolae Ceauşescu pleacă într-o "vizită de prietenie" în Iran. Îi lăsa la conducere pe Elena Ceauşescu, Emil Bobu şi Manea Mănescu.
Ora 9.00: Timişoara este în grevă generală. Peste 1.300 de militari cu armament şi tehnică de luptă sunt dislocaţi în diferite puncte din oraş.
Generalul Nuţă constituie şi trimite, pentru a acţiona pe străzi, opt dispozitive mixte (patrule mobile) sub conducerea unor ofiţeri de miliţie (D1-D8).
Ora 14.30: La Spitalul Judeţean începe anchetarea abuzivă a răniţilor, cu acordul conducerii spitalului.
Până la ora 17.00, cetăţenii Timişoarei încep să se constituie din nou în grupuri şi să se adune în centrul oraşului. Pe Calea Şagului, manifestanţii construiesc baricade din vehicule grele. La Catedrală se deschide foc împotriva manifestanţilor care aveau în mâini lumânări aprinse şi strigau "Jos Ceauşescu!", "Libertate!", "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!"
Ora 18.30: Generalul Mihai Chiţac ordona folosirea grenadelor cu substanţe toxice împotriva demonstranţilor din faţa Catedralei.
Ora 19.15: În faţa Spitalului Judeţean, un grup numeros de cetăţeni vrea să-şi recupereze morţii. Mulţimea este întâmpinată şi împrăştiată cu grenade lacrimogene.
Ora 23.00: La morgă Spitalului Judeţean, sub comanda colonelului Ghircoiaş, începe operaţiunea de sustragere a cadavrelor. Au fost ridicate 43 de cadavre cu acordul conducerii spitalului şi al procurorului general adjunct Gheorghe Diaconescu. Toate cadavrele fuseseră "incizate" pentru a li se extrage gloanţele. Au fost transportate apoi la Bucureşti, cu o autoizotermă, pentru a fi incinerate.
19 decembrie
Ora 7.00: Muncitorii din întreprinderile "6 Martie", "Elba", "Solventul" şi "Azur" declanşează acţiuni de protest.
Ora 9.00: La Timişoara, generalul Ştefan Guşe ordona grupelor de cercetaşi DIA să pătrundă în întreprinderile timişorene pentru a afla starea de spirit şi intenţiile muncitorilor. Doi dintre cercetaşi sunt descoperiţi de muncitori şi predaţi unor ofiţeri de Securitate. Cei doi sunt: lt.maj. Stelian Buligescu - descoperit în întreprinderea "6 Martie", şi Viorel Teroiu - descoperit în Întreprinderea de autoturisme. Amândoi au fost trimişi înapoi la bază.
Ora 11.00: Prim-secretarul Radu Bălan este reţinut ca ostatic de muncitorii de la "Elba".
Ora 12.00: La Comandamentul UM 01024 Timişoara, gen.lt. Ilie Ceauşescu, politrucul şef al Armatei, afirma că tulburările din oraş "sunt provocate de elemente teroriste aservite intereselor ţărilor capitaliste".
Ora 14.00: Generalul Ştefan Guşe, însoţit de un pluton de militari, merge la întreprinderea "Elba" pentru a discuta cu muncitorii. Este huiduit şi se retrage.
Ora 17.00: Autoizoterma cu cadavrele de la Timişoara ajunge la Crematoriul "Cenuşa" din Bucureşti.
Ora 18.00: Soseşte la Timişoara un detaşament de paraşutişti de la Caracal. După lăsarea serii se înregistrează alte victime.
În 18 şi 19 decembrie s-au înregistrat 7 morţi şi 98 de răniţi prin împuşcare.
20 decembrie
Orele 7.00-8.00: Întreprinderile timişorene se află în grevă. Muncitorii încep să se organizeze şi să plece, în coloane, spre Piaţa Operei.
Ora 10.00: La Crematoriul "Cenuşa" din Bucureşti se termină operaţiunea de ardere a cadavrelor aduse de la Timişoara.
Ora 11.00: Generalul Ştefan Guşe retrage tehnica de luptă în cazărmi şi interzice uzul de armă.
Ora 11.15: Forţele MI părăsesc dispozitivele fiind copleşite de numărul uriaş al manifestanţilor.
Orele 12.00-13.00: Coloanele de manifestanţi se întâlnesc la Catedrală şi se îndreaptă către Operă şi Consiliul Judeţean.
Ora 13.00: Manifestanţii ajung în Piaţa Operei. Militarii permit pătrunderea acestora în clădirea Operei. Armata fraternizează cu populaţia. Se constituie Frontul Democratic Român.
Ora 14.30: La Timişoara sosesc, cu un avion special, primul-ministru Constantin Dăscălescu şi Emil Bobu.
Ora 15.00: Constantin Dăscălescu primeşte în sediul Comitetului Judeţean de Partid din Timişoara o listă cu revendicări ale manifestanţilor, printre care: "Demisia urgentă în bloc a guvernului şi a preşedintelui Ceauşescu" şi "Alegeri libere".
La Bucureşti, Nicolae Ceauşescu revine de la Teheran. Rămâne timp de două ore în salonul oficial al Aeroportului Otopeni, după care merge la sediul Comitetului Central.
Timişoara este primul oraş liber al României.
Ora 17.00: La Bucureşti, Nicolae Ceauşescu ţine o teleconferinţă cu prim-secretarii în care afirmă că situaţia din Timişoara se datorează intervenţiei străine.
Ora 20.30: Nicolae Ceauşescu aprobă decretul privind instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul judeţului Timiş.
Ora 23.00: Intră în vigoare decretul privind starea de necesitate. Victor Stănculescu este numit de Ion Coman comandant militar al Garnizoanei Timişoara. Solicitat să citească din balconul Comitetului Judeţean de Partid decretul de necesitate, Stănculescu se eschivează internându-se, pentru câteva ore, la spitalul din Timişoara.
21 decembrie
Ora 3.40: Dăscălescu şi Bobu părăsesc Timişoara şi pleacă la Bucureşti.
Orele 7.00-9.00: La Timişoara sosesc câteva garnituri de tren cu detaşamente ale Gărzilor Patriotice înarmate cu bâte. Cei peste 25.000 de luptători din Olt, Vâlcea şi Dolj aveau sarcina să înăbuşe revolta timişorenilor. Ajunşi în Gara Timişoara şi înţelegând despre ce este vorba, luptătorii cu bâte fie s-au întors din drum, fie au fraternizat cu timişorenii.
Ora 9.00: La Timişoara, din balconul Operei se citeşte Proclamaţia Frontului Democrat Român. Pe străzi sunt peste 200.000 de manifestanţi.
Revolta se extinde în întregul judeţ Timiş: Caransebeş, Lugoj, Reşita etc.
La Bucureşti, se finalizează realizarea dispozitivelor militare (MI şi MApN) din centrul oraşului pentru asigurarea "bunei desfăşurări" a mitingului programat pentru ora 12.00 în Piaţa Palatului.
Ora 12.00: Începe mitingul din Piaţa Palatului. Ceauşescu apare în balconul Comitetului Central. La puţin timp după ce ia cuvântul, Ceauşescu este huiduit din mulţime. În Piaţa Palatului se creează o mare busculadă urmată de intrarea în panică a manifestanţilor.
Ora 12.50: Mitingul este întrerupt şi Ceauşescu se retrage speriat în sediul Comitetului Central.
Orele 13.30 - 14.00: Se formează grupuri de demonstranţi care ocupă carosabilul în zona centrală a Bucureştiului. Forţele de ordine creează baraje la Intercontinental, Universitate, Piaţa Palatului şi străzile adiacente.
Orele 16.30 - 16.45: În faţa Sălii Dalles, un autocamion militar intră în masa de demonstranţi după ce şoferul acestuia pierde controlul volanului, accidentând peste 25 de oameni. Sunt ucişi şapte civili şi încă şapte, răniţi grav. Este momentul în care, în Bucureşti, se aud primele rafale de armă.
Ora 17.30: Generalul Milea ordonă unei grupe de transmisionişti să realizeze, în sediul Comitetului Central, un centru de comandă radio al operaţiunilor armate care aveau să urmeze.
Ora 19.00: În Bucureşti începe represiunea împotriva manifestanţilor.
Ora 22.00: Mulţimea scandează lozinci anticeauşiste. Manifestanţii din zona Hotelului Intercontinental ridică o baricadă în faţa Restaurantului Dunărea. Tot mai multe forţe armate se concentrează în zona centrală. Se operează arestări din rândul manifestanţilor.
Orele 23.00-23.30: Militarii pornesc acţiunea de înlăturare a baricadei şi de reprimare în forţă a demonstranţilor. Mai multe tancuri străpung baricada. Urmează vânătoarea de oameni. Are loc un adevărat măcel. Soldaţii aveau ordin să tragă în plin. Sunt ucişi 49 de manifestanţi şi sunt răniţi 463. De asemenea, 1.245 de oameni sunt arestaţi, mulţi dintre ei fiind maltrataţi de organele de miliţie.
22 decembrie
Ora 3.00: În centrul Capitalei sunt aduse echipe de muncitori pentru a curăţa şi spăla străzile de urmele masacrului.
Ora 5.00: Generalul Victor Stănculescu, sosit de la Timişoara, se deplasează la Spitalul Militar unde directorul spitalului, generalul Niculescu, îi pune un picior în ghips.
Ora 7.00: Forţele de ordine se aflau în dispozitive. Peste 2.000 de militari, dotaţi cu tancuri şi TAB-uri, ocupau punctele strategice din centrul Bucureştiului.
Orele 7.00 - 8.00: Muncitorii de pe marile platforme industriale încep să se organizeze pentru a se îndrepta spre Piaţa Palatului.
Ora 9.00: Nicolae Ceauşescu tine o şedinţă în sediul Comitetului Central şi ordonă aducerea unor unităţi de tancuri pentru apărarea sediului. La şedinţă participă şi Vasile Milea.
Ora 9.30: Ministrul Vasile Milea intră în cabinetul lui Corneliu Pârcălăbescu - şeful de Stat Major al Gărzilor Patriotice. După 5-10 minute, Milea este găsit împuşcat în inimă. Moare în Salvarea care îl ducea la Spitalul Elias.
Ora 10.00: Generalul Victor Stănculescu este numit de Nicolae Ceauşescu ministru al apărării naţionale.
Ora 10.10: La posturile de radio se anunţă, prin decret prezidenţial, Stare de Necesitate pe întreg teritoriul României.
Ora 10.20: La radio se anunţă că general-colonel Vasile Milea a fost trădător şi s-a sinucis.
Orele 10.00 - 11.00: În Piaţa Palatului ajung coloane de muncitori din Militari, Pipera, 23 August, Griviţa, Berceni. În faţa sediului Comitetului Central sunt peste 100.000 de oameni. Se scandează lozinci anticeauşiste.
Ora 11.30: Nicolae Ceauşescu încearcă să vorbească mulţimii de la balconul Comitetului Central. Este huiduit şi se retrage.
Ora 12.00: Pe acoperişul Comitetului Central aterizează un elicopter condus de Vasile Maluţan.
Ora 12.09: Nicolae Ceauşescu, protejat de gărzile din Direcţia a V-a şi însoţit de Elena Ceauşescu, Manea Mănescu şi Emil Bobu, decolează cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central. Dictatura lui Ceauşescu luase sfârşit. Începea lupta pentru succesiune, care avea să fie câştigată rapid de Ion Iliescu şi comuniştii reformatori.
(Dan Badea)
 
|
